::Renasterea::

Trasaturile caracteristice ale Renasterii

Ruperea cu traditiile

Acest fenomen a fost decisiv în special în domeniul istoriografiei. Opere ca "Historiarum Florentini populi libri XII" (1420) de Leonardo Bruni, "Istorie fiorentine" (1520) de Niccoló Machiavelli sunt exemple ale unui nou mod de a interpreta istoria si problemele statale. Istoricii Renasterii renunta la periodizarea istoriei dupa criterii religioase (Creatia, Nasterea lui Iisus si Asteptarea Judecatii de Apoi); în timp ce învatatii Evului Mediu priveau cu neîncredere lumea pagâna a grecilor si romanilor, noua generatie a Renasterii era plina de admiratia antichitatii si condamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind ignoranta, barbara, întunecata. Propriul lor timp îl considerau epoca a luminii.

Umanismul

Baza spirituala a Renasterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichitatii a dus la cautarea si descoperirea manuscriselor clasice: Dialogurile lui Platon, operele istorice ale lui Herodot si Thucydide, creatiile dramatice si poetice ale grecilor si romanilor. Învatati din Bizant, care dupa caderea Constantinopolului sub turci (1453) s-au refugiat în Italia si predau acum în scoli din Florenta, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunostinta limbii grecesti clasice. Desi adesea apareau simple imitatii ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei si filozofiei contribuia la instruirea libera a oamenilor, dându-le o mai mare forta de discernamânt. Multi gânditori ai Renasterii (Marsilio Ficino, Giovanni Pico della Mirandola) se orienteaza în directia neoplatoniciana în filozofie, în timp ce aristotelismul oficial începe sa piarda din importanta. Reprezentanti importanti ai umanismului au fost si Erasmus din Rotterdam si Thomas Morus. Cultivarea armonioasa nu numai a spiritului, dar si a corpului, care în perioada medievala era total discreditata, a devenit în timpul Renasterii un scop educativ. Viziunea teocentrica a trecutului s-a transformat într-una antropocentrica, omul a devenit centrul atentiei în studii si creatii artistice.

Renasterea italiana

Primele manifestari ale Renasterii au avut loc în Italia. Dupa Pacea de la Lodi (1454), a intervenit un echilibru între diversele forte politice, ceea ce a dus la o perioada de relativa liniste si, în consecinta, la dezvoltarea economica a oraselor din centrul si nordul Italiei, favorizând înflorirea artei si literaturii, încurajata si sustinuta financiar de bogatele si influentele familii Medici din Florenta, Este din Ferrara, Sforza din Milano precum si de ducii de Urbino, dogii venetieni si de papalitatea romana.
Lorenzo Ghiberti - Poarta de bronz a Baptisteriului din Florenta
Extinde
Lorenzo Ghiberti - Poarta de bronz a Baptisteriului din Florenta
Donatello - David - Muzeul Bargello, Florenta
Extinde
Donatello - David - Muzeul Bargello, Florenta

Literatura

Renasterea continua opera începuta deja în sec. al XIV-lea prin "La Divina Commedia", monumentala creatie a lui Dante Alighieri (1265-1321), sonetele si scrisorile lui Francesco Petrarca (1304-1374), nuvelele lui Giovanni Boccaccio (1313-1375) reunite în volumul "Il Decamerone". Se reiau vechile genuri literare din antichitate - epopea, satira, epigrama, biografia - si se creeaza genuri noi, ca sonetul si nuvela (Novella). Reprezentanti ai literaturii italiene renascentiste sunt:

* Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze per la giostra", "Favola d'Orfeo".
* Niccoló Machiavelli (1469-1527), "Il Principe", "Istorie fiorentine", "Discorsi", comedia "La Mandragola".
* Ludovico Ariosto (1474-1533), "Orlando Furioso".
* Baldasare Castiglione (1478-1520), "Il Cortegiano".
* Matteo Bandello (ca. 1480-1562), "Novelle".
* Pietro Aretino (1492-1556, "Lettere".
* Torquato Tasso (1544-1595), "Gerusalemme liberata", "Aminta".

Arte plastice

Dezvoltarea artei în Renasterea italiana are loc la începutul secolului al XV-lea în Florenta. Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai însemnat constructor al Renasterii, descopera perspectiva liniara - caracteristica artei din aceasta perioada - si realizeaza cupola Domului din Florenta (1436).

Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea portilor de bronz ale Baptisteriului din fata Domului, numite mai târziu de catre Michelangelo "Portile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin stilul sau plastic, a influentat si pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptura care, ca în timpurile antichitatii, prezinta din nou corpul omenesc gol, fara vesminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmora Cantoria pentru Domul din Florenta.

În pictura, Cimabue (1240-1302) si elevul sau Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova si din capela "Santa Croce" din Florenta -, pot fi considerati ca precursori.
Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florenta
Extinde
Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florenta
Leonardo da Vinci - Cina cea de Taina - Santa Maria delle Grazie, Milano
Extinde
Leonardo da Vinci - Cina cea de Taina - Santa Maria delle Grazie, Milano

Pictura în Renasterea timpurie

Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste si aplicarea perspectivei în desen, este socotit deschizatorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renasterii. Ciclul de fresce în "Capella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florenta impresioneaza prin individualitatea si plasticitatea noului stil.

Si Paolo Uccello (1397-1475) - "Bataglia di San Romano", "Il Condottiere Giovanni Acuto" - este fascinat de potentialul perspectivei în pictura. Alti maestri din aceasta perioada sunt calugarul dominican Fra Angelico (1400-1455), Iacopo Bellini (1400-1470), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris si lucrari teoretice în matematica si asupra perspectivei.

Pictorii din generatia urmatoare au contribuit la înnoirea redarii în perspectiva a peisajelor, compunerea minutioasa a tablourilor, finetea redarii figurilor. Printre acestia se numara Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) în Florenta, Andrea Mantegna (1431) în Padova, Giovanni Bellini (1430-1516) si Giorgione (ca.1477-1510) în Venetia. Acestia din urma au dat o orientare decisiva scolii venetiene pin simtul nou al organizarii spatiale, al luminii si culorii, în contrast cu stilul florentin, în care predomina desenul. Un loc aparte îl ocupa Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din Florenta si pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de mentiont "Nasterea lui Venus" (1482) si "Primavara" (1474).
Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia
Extinde
Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia
[modifica]

Pictura în perioada de apogeu a Renasterii

În anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florenta, venind de la Milano, unde pictase fresca "Cina cea de Taina" pentru biserica Santa Maria delle Grazie. În acest timp, Michelangelo (1475-1564) lucreaza la statuia de marmora a lui "David", care avea sa devina semnul distinctiv al orasului Florenta.

Centrul de greutate al artei se muta la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care încurajeaza realizarea unor proiecte ambitioase înauntrul si în afara Vaticanului. Domul "Sfântul Petru", este construit dupa planurile lui Donato Bramante (1444-1514, în "Capela Sixtina" Michelangelo picteaza plafonul si fundalul ("Judecata de Apoi"). Rafael Sanzio (1483-1520) decoreaza camerele (Le Stanze di Rafaello) din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra "Scoala din Atena", în care sunt figurati diversi filozofi ai antichitatii.

Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renasterrii în Venetia. El picteaza si pentru Carol Quintul, care îl numeste pictor oficial al curtii regale spaniole.

Un alt reprezentant de seama al picturii din aceasta perioada a fost Correggio (1489-1534), care a trait cea mai mare parte a vietii sale în Parma, unde a realizat principalele sale opere (de ex. frescele din biserica San Giovanni Evangelista).
Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtina, Vatican
Extinde
Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtina, Vatican

Manierismul

Începând aprox.cu anul 1590, prevaleaza arta manierista cu diverse tendinte stilistice, în care - în contrast cu seninatatea clasica a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenesti apar serpuitoare si crispate (Figura serpentinata), tablourile sunt încarcate cu multe elemente decorative, anuntând ivirea stilului "baroc".
Bazilica Sfântul Petru din Roma
Extinde
Bazilica Sfântul Petru din Roma

Reprezentanti valorosi ai manierismului sunt:

* Pontormo (1494-1556), în Florenta.
* Rosso Fiorentino (1494-1540), picteaza palatul Fontainebleau din apropierea Parisului.
* Andrea Palladio (1508-1580), pictor si arhitect din Vicenza, initieaza stilul palladianist, care va influenta arhitectura engleza din sec. al XVIII-lea.
* Benvenuto Cellini (1500-1571), miniaturist si sculptor din Florenta, realizeaza celebra sculptura în bronz "Perseu cu capul meduzei", care se gaseste în Loggia dei Lanzi (Piazza della Signoria).
* Giorgio Vasari (1511-1576), pictor, arhitect si biograf. A scris "Vite de' più eccellenti architetti, scultori e pittori" (1550).
* Paolo Veronese (1528-1588), unul din maestrii scolii venetiene.
* Tintoretto (1518-1594), cel mai important reprezentant al manierismului venetian, realizeaza 56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Venetia).

Arhitectura Renasterii

În arhitectura Renasterii se pot deosebi doua tendinte:

* O prima tendinta este caracterizata prin folosirea formelor de expresie ale antichitatii. Aceasta se realizeaza în jurul anului 1500, în perioada de apogeu a Renasterii, prin constructiile clare si armonice ale lui Donato Brabante, si se raspândeste în tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de constructie coloanele, pilastrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectura al lui Vitruvius ("De architectura", sec. I î.Hr.), la care se adauga cupolele (Domul din Florenta, Bazilica Sfântul Petru din Roma). Fatadele sunt concepute tinându-se seama de simetrie si ordine. Arhitectii sunt considerati artisti si apartin paturei cultivate a societatii.

* A doua tendinta, proprie mai ales tarilor nordice, îmbina elementele antice cu traditiile stilului medieval, în care predomina liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adauga ornamente si arabescuri (în Spania). Maistrii de constructii sunt meseriasi. Exemple: în Franta, aripa de vest a palatului Luvru din Paris (1550-1558) realizata de Pierre Lescot, în Germania, castelul din Heidelberg si primaria din Augsburg, construita de Elias Holl.

Muzica Renasterii

Muzica din timpul Renasterii corespunde "vârstei de aur" a polifoniei. Genurile cele mai frecvente sunt "messele", "motettele", madrigalul si cântecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului flamand Johannes Tinctoris (1435-1511), în care prezinta si sustine tendintele înnoitoare în muzica. Unul din cei mai importanti compozitori ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da Palestrina (15251594), care cu a sa "Missa de Beata Virgine" (1570) marchaza trecerea spre baroc. Se stabilesc contacte între muzicienii de diverse nationalitati, centrul de atractie fiind si în acest domeniu Italia. Astfel compozitorul spaniol Tomás Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important reprezentant al scolli de muzica din Roma, în timp ce italianul Andrea Gabrieli (1510-1586) conduce "Die Münchner Hofkapelle". Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612) si Claudio Monteverdi (1567-1643) se dezvolta muzica monodica si se face trecerea catre genul muzicii de opera.









Niccoló Machiavelli Lorenzo Ghiberti - Poarta de bronz a Baptisteriului din Florenta Donatello - David - Muzeul Bargello, Florenta Albrecht Dürer - Adoratia Sfintei Treimi Regina Elisabeta I a Angliei - Gravura Poznan Hieronymus Bosch - Gradina placerilor François Rabelais - Gravura de Michel Lanne		Trasaturile caracteristice ale Renasterii Ruperea cu traditiile Acest fenomen a fost decisiv în special în domeniul istoriografiei. Opere ca "Historiarum Florentini populi libri XII" (1420) de Leonardo Bruni, "Istorie fiorentine" (1520) de Niccoló Machiavelli sunt exemple ale unui nou mod de a interpreta istoria si problemele statale. Istoricii Renasterii renunta la periodizarea istoriei dupa criterii religioase (Creatia, Nasterea lui Iisus si Asteptarea Judecatii de Apoi); în timp ce învatatii Evului Mediu priveau cu neîncredere lumea pagâna a grecilor si romanilor, noua generatie a Renasterii era plina de admiratia antichitatii si condamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind ignoranta, barbara, întunecata. Propriul lor timp îl considerau epoca a luminii. Umanismul Baza spirituala a Renasterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichitatii a dus la cautarea si descoperirea manuscriselor clasice: Dialogurile lui Platon, operele istorice ale lui Herodot si Thucydide, creatiile dramatice si poetice ale grecilor si romanilor. Învatati din Bizant, care dupa caderea Constantinopolului sub turci (1453) s-au refugiat în Italia si predau acum în scoli din Florenta, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunostinta limbii grecesti clasice. Desi adesea apareau simple imitatii ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei si filozofiei contribuia la instruirea libera a oamenilor, dându-le o mai mare forta de discernamânt. Multi gânditori ai Renasterii (Marsilio Ficino, Giovanni Pico della Mirandola) se orienteaza în directia neoplatoniciana în filozofie, în timp ce aristotelismul oficial începe sa piarda din importanta. Reprezentanti importanti ai umanismului au fost si Erasmus din Rotterdam si Thomas Morus. Cultivarea armonioasa nu numai a spiritului, dar si a corpului, care în perioada medievala era total discreditata, a devenit în timpul Renasterii un scop educativ. Viziunea teocentrica a trecutului s-a transformat într-una antropocentrica, omul a devenit centrul atentiei în studii si creatii artistice. Renasterea italiana Primele manifestari ale Renasterii au avut loc în Italia. Dupa Pacea de la Lodi (1454), a intervenit un echilibru între diversele forte politice, ceea ce a dus la o perioada de relativa liniste si, în consecinta, la dezvoltarea economica a oraselor din centrul si nordul Italiei, favorizând înflorirea artei si literaturii, încurajata si sustinuta financiar de bogatele si influentele familii Medici din Florenta, Este din Ferrara, Sforza din Milano precum si de ducii de Urbino, dogii venetieni si de papalitatea romana. Lorenzo Ghiberti - Poarta de bronz a Baptisteriului din Florenta Extinde Lorenzo Ghiberti - Poarta de bronz a Baptisteriului din Florenta Donatello - David - Muzeul Bargello, Florenta Extinde Donatello - David - Muzeul Bargello, Florenta Literatura Renasterea continua opera începuta deja în sec. al XIV-lea prin "La Divina Commedia", monumentala creatie a lui Dante Alighieri (1265-1321), sonetele si scrisorile lui Francesco Petrarca (1304-1374), nuvelele lui Giovanni Boccaccio (1313-1375) reunite în volumul "Il Decamerone". Se reiau vechile genuri literare din antichitate - epopea, satira, epigrama, biografia - si se creeaza genuri noi, ca sonetul si nuvela (Novella). Reprezentanti ai literaturii italiene renascentiste sunt: * Angelo Poliziano (1454-1494), "Stanze per la giostra", "Favola d'Orfeo". * Niccoló Machiavelli (1469-1527), "Il Principe", "Istorie fiorentine", "Discorsi", comedia "La Mandragola". * Ludovico Ariosto (1474-1533), "Orlando Furioso". * Baldasare Castiglione (1478-1520), "Il Cortegiano". * Matteo Bandello (ca. 1480-1562), "Novelle". * Pietro Aretino (1492-1556, "Lettere". * Torquato Tasso (1544-1595), "Gerusalemme liberata", "Aminta". Arte plastice Dezvoltarea artei în Renasterea italiana are loc la începutul secolului al XV-lea în Florenta. Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai însemnat constructor al Renasterii, descopera perspectiva liniara - caracteristica artei din aceasta perioada - si realizeaza cupola Domului din Florenta (1436). Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea portilor de bronz ale Baptisteriului din fata Domului, numite mai târziu de catre Michelangelo "Portile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin stilul sau plastic, a influentat si pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptura care, ca în timpurile antichitatii, prezinta din nou corpul omenesc gol, fara vesminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmora Cantoria pentru Domul din Florenta. În pictura, Cimabue (1240-1302) si elevul sau Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova si din capela "Santa Croce" din Florenta -, pot fi considerati ca precursori. Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florenta Extinde Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florenta Leonardo da Vinci - Cina cea de Taina - Santa Maria delle Grazie, Milano Extinde Leonardo da Vinci - Cina cea de Taina - Santa Maria delle Grazie, Milano Pictura în Renasterea timpurie Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste si aplicarea perspectivei în desen, este socotit deschizatorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renasterii. Ciclul de fresce în "Capella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florenta impresioneaza prin individualitatea si plasticitatea noului stil. Si Paolo Uccello (1397-1475) - "Bataglia di San Romano", "Il Condottiere Giovanni Acuto" - este fascinat de potentialul perspectivei în pictura. Alti maestri din aceasta perioada sunt calugarul dominican Fra Angelico (1400-1455), Iacopo Bellini (1400-1470), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris si lucrari teoretice în matematica si asupra perspectivei. Pictorii din generatia urmatoare au contribuit la înnoirea redarii în perspectiva a peisajelor, compunerea minutioasa a tablourilor, finetea redarii figurilor. Printre acestia se numara Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) în Florenta, Andrea Mantegna (1431) în Padova, Giovanni Bellini (1430-1516) si Giorgione (ca.1477-1510) în Venetia. Acestia din urma au dat o orientare decisiva scolii venetiene pin simtul nou al organizarii spatiale, al luminii si culorii, în contrast cu stilul florentin, în care predomina desenul. Un loc aparte îl ocupa Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din Florenta si pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de mentiont "Nasterea lui Venus" (1482) si "Primavara" (1474). Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia Extinde Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia [modifica] Pictura în perioada de apogeu a Renasterii În anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florenta, venind de la Milano, unde pictase fresca "Cina cea de Taina" pentru biserica Santa Maria delle Grazie. În acest timp, Michelangelo (1475-1564) lucreaza la statuia de marmora a lui "David", care avea sa devina semnul distinctiv al orasului Florenta. Centrul de greutate al artei se muta la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care încurajeaza realizarea unor proiecte ambitioase înauntrul si în afara Vaticanului. Domul "Sfântul Petru", este construit dupa planurile lui Donato Bramante (1444-1514, în "Capela Sixtina" Michelangelo picteaza plafonul si fundalul ("Judecata de Apoi"). Rafael Sanzio (1483-1520) decoreaza camerele (Le Stanze di Rafaello) din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra "Scoala din Atena", în care sunt figurati diversi filozofi ai antichitatii. Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renasterrii în Venetia. El picteaza si pentru Carol Quintul, care îl numeste pictor oficial al curtii regale spaniole. Un alt reprezentant de seama al picturii din aceasta perioada a fost Correggio (1489-1534), care a trait cea mai mare parte a vietii sale în Parma, unde a realizat principalele sale opere (de ex. frescele din biserica San Giovanni Evangelista). Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtina, Vatican Extinde Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtina, Vatican Manierismul Începând aprox.cu anul 1590, prevaleaza arta manierista cu diverse tendinte stilistice, în care - în contrast cu seninatatea clasica a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenesti apar serpuitoare si crispate (Figura serpentinata), tablourile sunt încarcate cu multe elemente decorative, anuntând ivirea stilului "baroc". Bazilica Sfântul Petru din Roma Extinde Bazilica Sfântul Petru din Roma Reprezentanti valorosi ai manierismului sunt: * Pontormo (1494-1556), în Florenta. * Rosso Fiorentino (1494-1540), picteaza palatul Fontainebleau din apropierea Parisului. * Andrea Palladio (1508-1580), pictor si arhitect din Vicenza, initieaza stilul palladianist, care va influenta arhitectura engleza din sec. al XVIII-lea. * Benvenuto Cellini (1500-1571), miniaturist si sculptor din Florenta, realizeaza celebra sculptura în bronz "Perseu cu capul meduzei", care se gaseste în Loggia dei Lanzi (Piazza della Signoria). * Giorgio Vasari (1511-1576), pictor, arhitect si biograf. A scris "Vite de' più eccellenti architetti, scultori e pittori" (1550). * Paolo Veronese (1528-1588), unul din maestrii scolii venetiene. * Tintoretto (1518-1594), cel mai important reprezentant al manierismului venetian, realizeaza 56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Venetia). Arhitectura Renasterii În arhitectura Renasterii se pot deosebi doua tendinte: * O prima tendinta este caracterizata prin folosirea formelor de expresie ale antichitatii. Aceasta se realizeaza în jurul anului 1500, în perioada de apogeu a Renasterii, prin constructiile clare si armonice ale lui Donato Brabante, si se raspândeste în tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de constructie coloanele, pilastrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectura al lui Vitruvius ("De architectura", sec. I î.Hr.), la care se adauga cupolele (Domul din Florenta, Bazilica Sfântul Petru din Roma). Fatadele sunt concepute tinându-se seama de simetrie si ordine. Arhitectii sunt considerati artisti si apartin paturei cultivate a societatii. * A doua tendinta, proprie mai ales tarilor nordice, îmbina elementele antice cu traditiile stilului medieval, în care predomina liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adauga ornamente si arabescuri (în Spania). Maistrii de constructii sunt meseriasi. Exemple: în Franta, aripa de vest a palatului Luvru din Paris (1550-1558) realizata de Pierre Lescot, în Germania, castelul din Heidelberg si primaria din Augsburg, construita de Elias Holl. Muzica Renasterii Muzica din timpul Renasterii corespunde "vârstei de aur" a polifoniei. Genurile cele mai frecvente sunt "messele", "motettele", madrigalul si cântecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului flamand Johannes Tinctoris (1435-1511), în care prezinta si sustine tendintele înnoitoare în muzica. Unul din cei mai importanti compozitori ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da Palestrina (15251594), care cu a sa "Missa de Beata Virgine" (1570) marchaza trecerea spre baroc. Se stabilesc contacte între muzicienii de diverse nationalitati, centrul de atractie fiind si în acest domeniu Italia. Astfel compozitorul spaniol Tomás Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important reprezentant al scolli de muzica din Roma, în timp ce italianul Andrea Gabrieli (1510-1586) conduce "Die Münchner Hofkapelle". Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612) si Claudio Monteverdi (1567-1643) se dezvolta muzica monodica si se face trecerea catre genul muzicii de opera.





	all rights reserved by Bogdan & Ady