::Renasterea::

Declinul Renasterii

Ca orice miscare socio-culturala, si Renasterea, dupa o perioada de apogeu, cunoaste un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar epigonii realizeaza în cel mai bun caz lucrari de imitatie.

Declinul Renasterii a fost favorizat si accelerat de doua împrejurari:

* Decaderea politica si economica a Italiei începând deja în prima jumatate a secolului al XVI-lea, bântuita de razboaie nesfârsite, ce au culminat cu jefuirea Romei ("Sacco di Roma", 1527) de catre trupele de mercenari ale lui Carol Quintul. Aceasta a dus la slabirea puterii si prestigiului papalitatii, la decaderea oraselor-state, ca Florenta si Milano. Descoperirea unui nou drum spre India prin înconjurul Capului Bunei Sperante slabeste substantial situatia economica a Venetiei si Genovei.

* Ca reactie la Reforma religioasa initiata în Germania de Martin Luther, Biserica Catolica instituie Contrareforma si tribunalele inchizitoriale, adevarata lovitura de gratie împotriva libertatii de gândire. În urma Conciliului din Trient (1545-1563), se alcatuieste o lista a cartilor interzise, considerate eretice în cazul ca vin în contradictie cu dogmele bisericesti ("Index librorum prohibitorum", 1559). Galilei este constrâns sa-si abjure public convingerea asupra rotatiei pamântului în jurul soarelui, nu fara a sopti pentru sine "eppur si muove&;;;quot;. Filosoful Giordano Bruno (1548-1600), combate teza aristoteliana, admisa oficial de Biserica, a unui univers închis, reprezinta un umanism panteist si va fi ars pe rug ca eretic în urma sentintei tribunalului inchizitorial. La Geneva, sub dominatia lui Jean Calvin, teologul si medicul spaniol Miguel Servet (1511-1553), pentru faptul de a fi pus sub semnul întrebarii dogma Sfintei Treimi, sfârseste în acelas fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant.

Ideile Renasterii nu pot fi însa înabusite, ele sunt aparate de oameni curajosi ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau René Descartes (1596-1650), filosoful olandez Baruch Spinoza (1632-1677) îsi propune ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator si purtator de bucuria pe care o da cunoasterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renasterii sub forma iluminismului francez.









Sandro Botticelli - Nasterea lui Venus Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina		Declinul Renasterii Ca orice miscare socio-culturala, si Renasterea, dupa o perioada de apogeu, cunoaste un declin, în care ideile înnoitoare lipsesc iar epigonii realizeaza în cel mai bun caz lucrari de imitatie. Declinul Renasterii a fost favorizat si accelerat de doua împrejurari: * Decaderea politica si economica a Italiei începând deja în prima jumatate a secolului al XVI-lea, bântuita de razboaie nesfârsite, ce au culminat cu jefuirea Romei ("Sacco di Roma", 1527) de catre trupele de mercenari ale lui Carol Quintul. Aceasta a dus la slabirea puterii si prestigiului papalitatii, la decaderea oraselor-state, ca Florenta si Milano. Descoperirea unui nou drum spre India prin înconjurul Capului Bunei Sperante slabeste substantial situatia economica a Venetiei si Genovei. * Ca reactie la Reforma religioasa initiata în Germania de Martin Luther, Biserica Catolica instituie Contrareforma si tribunalele inchizitoriale, adevarata lovitura de gratie împotriva libertatii de gândire. În urma Conciliului din Trient (1545-1563), se alcatuieste o lista a cartilor interzise, considerate eretice în cazul ca vin în contradictie cu dogmele bisericesti ("Index librorum prohibitorum", 1559). Galilei este constrâns sa-si abjure public convingerea asupra rotatiei pamântului în jurul soarelui, nu fara a sopti pentru sine "eppur si muove&;;;quot;. Filosoful Giordano Bruno (1548-1600), combate teza aristoteliana, admisa oficial de Biserica, a unui univers închis, reprezinta un umanism panteist si va fi ars pe rug ca eretic în urma sentintei tribunalului inchizitorial. La Geneva, sub dominatia lui Jean Calvin, teologul si medicul spaniol Miguel Servet (1511-1553), pentru faptul de a fi pus sub semnul întrebarii dogma Sfintei Treimi, sfârseste în acelas fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant. Ideile Renasterii nu pot fi însa înabusite, ele sunt aparate de oameni curajosi ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau René Descartes (1596-1650), filosoful olandez Baruch Spinoza (1632-1677) îsi propune ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator si purtator de bucuria pe care o da cunoasterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renasterii sub forma iluminismului francez.





	all rights reserved by Bogdan & Ady