::Renasterea::

Conditii istorico-culturale
În urma cercetarilor istorice din ultimii ani, Evul Mediu nu mai este considerat drept o epoca întunecata, lipsita de creativitate culturala. Datorita asa ziselor "scriptoria" din manastirile medievale, se pastrasera exemplare în limba latina din scrierile autorilor greci sau romani, ca Aristotel si Thucydide, Virgiliu, Seneca, Cicero si Ovidiu. Sistemul de drept din societatea moderna îsi are originea în dreptul civil si canonic din secolele al XII-lea si al XIII-lea. Gânditorii Renasterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii si retoricii medievale. În domeniul teologiei au continuat traditiile filozofiei scolastice, înterpretarea filosofiei platoniciene si aristoteliene si-a pastrat mai departe un rol decisiv. Scolile din Salerno (Italia) si Montpellier (Franta) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei.

Precursori ai Renasterii
Curente înnoitoare în viata culturala au existat si înainte de epoca propriu zisa a Renasterii, care însa cuprindeau doar un strat subtire al societatii înalte de curte.

Renasterea carolingiana
Renasterea carolingiana, dupa numele lui Carol cel Mare, a reprezentat trezirea la viata a antichitatatii si în parte a culturii bizantine în cultura si arta imperiului franc, în secolele al VIII-lea si al IX-lea, în încercarea împaratului Carol cel Mare de a continua si înnoi traditiile imperiului roman. Printre cele mai însemnate realizari ale Renasterii carolingiene se numara ilustratiile de carte din "Evangheliarul lui Carol cel Mare", pastrat la Viena, sau Capella Palatina din Aachen, care aminteste de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna precum si Capella Sankt Michael din Fulda, în stilul bisericii "San Stefano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezenta învatatului Alcuin (lat.: Alcuinus) la curtea imperiala a stimulat transcrierea textelor vechi si introducerea limbii latine ca limba literara, fapt determinant pentru evolutia ulterioara în istoria culturala a lumii apusene.

Renasterea ottonica
Aceasta se refera la caracteristicile de stil în arta si arhitectura din timpul împaratului Otto III (983-1002), sub influenta antichitatii si a Bizantului, pentru obtinerea unei "Renovatio imperii Romanorum". Aceste influente s-au exercitat mai ales în ilustratiile de carti, artizanat si în arhitectura (Capella Sf. Bartolomeu din Padeborn).

Descoperirile geografice
Tipografia lui Gutenberg, Gravura de Horst SchönfeldDescoperirile geografice au schimbat radical reprezentarea asupra lumii. La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb debarca pe insula Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas si descopera astfel America. În acelasi an, la 2 ianuarie, prin cucerirea Granadei de catre regii Castilliei din Spania ("Reconquista"), dispare - dupa 800 de ani de dominatie - ultimul bastion al prezentei arabe în Peninsula Iberica. În 1497, Vasco de Gama descopera drumul spre India, trecând în Oceanul Indian pe la Capul Bunei Sperante din sudul Africei. Prin expeditia întreprinsa de Magellan între 1519-1522, dispar si ultimile îndoieli asupra formei sferice a pamântului.

Progrese în stiinta si tehnica
În cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucrari grecesti în domeniul matematicii si s-a gasit solutia ecuatiilor de gadul trei. Cunostintele obtinute în astronomie de catre Nicolai Copernic (1473-1543), Tycho Brahe (1546-1601) si Johannes Kepler (1571-1630), prin descoperirea legilor miscarii planetlor, depasesc viziunea geocentrica a lui Ptolemeu, conducând la reprezentarea heliocentrica a sistemului solar. Catre sfârsitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei (1564-1642) aplica modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - tipografiei - de catre Johannes Gutenberg (1440), ceea ce contribuie la raspândirea larga a cunostintelor.

Schimbari politice si religioase
În aceasta perioada începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu statele orasenesti italiene si continuând în Germania, Franta si Spania. Acest proces este favorizat de o diplomatie moderna, care - în afara razboaielor - devine un important instrument politic.

Clerul - în special cel înalt - îsi schimba modul de viata, renuntând la preocuparile exclusive de cult si aspirând la o participare activa în politica. Papi, cardinali si episcopi nu se mai deosebesc în comportarea lor de negustori sau conducatori politici. Crestinismul ramâne totusi mai departe elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena si teologi sau prelati ca Sant'Antonio din Florenta sunt ascultati si onorati de credinciosi. În acelasi timp, însa, învatatii umanisti se ocupa de problemele teologice si adapteaza cunostintele filologice si istorice noi la studiul si interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistica asupra teologiei si scripturilor sfinte a dus în cele din urma la aparitia reformei protestante, initiata în Germania de catre Martin Luther (1483-1546) si raspândita apoi în întreaga lume catolica.









Tipografia lui Gutenberg, Gravura de Horst Schönfeld		Conditii istorico-culturale În urma cercetarilor istorice din ultimii ani, Evul Mediu nu mai este considerat drept o epoca întunecata, lipsita de creativitate culturala. Datorita asa ziselor "scriptoria" din manastirile medievale, se pastrasera exemplare în limba latina din scrierile autorilor greci sau romani, ca Aristotel si Thucydide, Virgiliu, Seneca, Cicero si Ovidiu. Sistemul de drept din societatea moderna îsi are originea în dreptul civil si canonic din secolele al XII-lea si al XIII-lea. Gânditorii Renasterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii si retoricii medievale. În domeniul teologiei au continuat traditiile filozofiei scolastice, înterpretarea filosofiei platoniciene si aristoteliene si-a pastrat mai departe un rol decisiv. Scolile din Salerno (Italia) si Montpellier (Franta) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei. Precursori ai Renasterii Curente înnoitoare în viata culturala au existat si înainte de epoca propriu zisa a Renasterii, care însa cuprindeau doar un strat subtire al societatii înalte de curte. Renasterea carolingiana Renasterea carolingiana, dupa numele lui Carol cel Mare, a reprezentat trezirea la viata a antichitatatii si în parte a culturii bizantine în cultura si arta imperiului franc, în secolele al VIII-lea si al IX-lea, în încercarea împaratului Carol cel Mare de a continua si înnoi traditiile imperiului roman. Printre cele mai însemnate realizari ale Renasterii carolingiene se numara ilustratiile de carte din "Evangheliarul lui Carol cel Mare", pastrat la Viena, sau Capella Palatina din Aachen, care aminteste de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna precum si Capella Sankt Michael din Fulda, în stilul bisericii "San Stefano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezenta învatatului Alcuin (lat.: Alcuinus) la curtea imperiala a stimulat transcrierea textelor vechi si introducerea limbii latine ca limba literara, fapt determinant pentru evolutia ulterioara în istoria culturala a lumii apusene. Renasterea ottonica Aceasta se refera la caracteristicile de stil în arta si arhitectura din timpul împaratului Otto III (983-1002), sub influenta antichitatii si a Bizantului, pentru obtinerea unei "Renovatio imperii Romanorum". Aceste influente s-au exercitat mai ales în ilustratiile de carti, artizanat si în arhitectura (Capella Sf. Bartolomeu din Padeborn). Descoperirile geografice Tipografia lui Gutenberg, Gravura de Horst SchönfeldDescoperirile geografice au schimbat radical reprezentarea asupra lumii. La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb debarca pe insula Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas si descopera astfel America. În acelasi an, la 2 ianuarie, prin cucerirea Granadei de catre regii Castilliei din Spania ("Reconquista"), dispare - dupa 800 de ani de dominatie - ultimul bastion al prezentei arabe în Peninsula Iberica. În 1497, Vasco de Gama descopera drumul spre India, trecând în Oceanul Indian pe la Capul Bunei Sperante din sudul Africei. Prin expeditia întreprinsa de Magellan între 1519-1522, dispar si ultimile îndoieli asupra formei sferice a pamântului. Progrese în stiinta si tehnica În cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucrari grecesti în domeniul matematicii si s-a gasit solutia ecuatiilor de gadul trei. Cunostintele obtinute în astronomie de catre Nicolai Copernic (1473-1543), Tycho Brahe (1546-1601) si Johannes Kepler (1571-1630), prin descoperirea legilor miscarii planetlor, depasesc viziunea geocentrica a lui Ptolemeu, conducând la reprezentarea heliocentrica a sistemului solar. Catre sfârsitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei (1564-1642) aplica modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - tipografiei - de catre Johannes Gutenberg (1440), ceea ce contribuie la raspândirea larga a cunostintelor. Schimbari politice si religioase În aceasta perioada începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu statele orasenesti italiene si continuând în Germania, Franta si Spania. Acest proces este favorizat de o diplomatie moderna, care - în afara razboaielor - devine un important instrument politic. Clerul - în special cel înalt - îsi schimba modul de viata, renuntând la preocuparile exclusive de cult si aspirând la o participare activa în politica. Papi, cardinali si episcopi nu se mai deosebesc în comportarea lor de negustori sau conducatori politici. Crestinismul ramâne totusi mai departe elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena si teologi sau prelati ca Sant'Antonio din Florenta sunt ascultati si onorati de credinciosi. În acelasi timp, însa, învatatii umanisti se ocupa de problemele teologice si adapteaza cunostintele filologice si istorice noi la studiul si interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistica asupra teologiei si scripturilor sfinte a dus în cele din urma la aparitia reformei protestante, initiata în Germania de catre Martin Luther (1483-1546) si raspândita apoi în întreaga lume catolica.





	all rights reserved by Bogdan & Ady